Cele două state românești se unesc și pe internet



1 Decembrie, ziua în care românii sărbătoresc Marea Unire din două țări diferite. Așa începe ciocolata ROM campania prin care vrea să reunească cele două maluri de Prut, dar pe internet.

Site cu site, om cu om.
Află cum poți participa la unire aici: romautentic.ro

Securizăm frontiera pe Prut, în timp ce pe Nistru suntem în curul gol

Curățenie generală pe Prut. Securizăm frontiera la vest, modernizăm, cică mai arestăm și nu știu ce corupți, foarte bine domnilor. 
Percheziții la vamă. 32 de angajati reținuti, zeci de mii de euro depistați de CNA | Imagine: Pro.TV
Pe Prut, pentru că acolo avem frontieră cu Uniunea Europeană și acolo trebuie să lucrăm, acolo suntem obligați să lucrăm, măcar înainte de alegeri, în prag de Vilnius, la presiunile făcute din vest, dar măcar și așa, măcar așa.

Bun domnilor. Să admitem că acum la sigur studenții nu vor mai trece peste Prut cu cele 5 pachete de țigări ascunse în șosete și moldovenii care lucrează în țările calde vor întâmpina greutăți atunci când vor avea în geantă ceva mai multe sticle de vin și murături. Nu știu cum o rezolvați cu tirul de țigări dar vă descurcați voi aici, salutări șefului și celor de prin concediu.

Dar în tot tam-tamul ăsta și aplauze pe fundal, ce se întâmplă cu frontiera din estul statului? Da, mă refer la frontiera pe care nici nu o controlăm. Sau pe Nistru nu ne putem juca și face show pentru capital politic în prag de an electoral?

De ce titlurile nu-mi spun că, în timp ce avem pe Prut percheziții, descinderi, arestări, pe Nistru, începând cu turiștii securiști și continuând cu traficul de droguri, de ființe umane, de arme, și microbuze pline cu mărfuri de contrabandă trec agale-n voie... zi și noapte.

Sau ne amintim că avem frontieră la est doar așa, când se trezesc rușii din beție și mai primesc câte un telefon de la batika?
.

Formuzal cerea bani pentru studierea limbii române în regiunea găgăuză

În septembrie 2007, Başkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, își exprima nemulțumirea față de faptul că Guvernul nu alocă bani pentru studierea limbii române în școlile din autonomia găgăuză. (Flux, Nr.39 din 28 septembrie 2007) 

S-a plâns atunci lui Tarlev că n-are bani pentru a plăti profesorii. 
Flux, 28 septembrie 2007: «Mihail Formuzal este nemulţumit de faptul că Guvernul de la Chişinău nu alocă bani pentru studierea limbii române în şcolile din autonomia găgăuză.» 
Astfel, cu două luni mai târziu, în decembrie 2007, Adunarea Populară a UTA, a adoptat o hotărâre prin care cerea Parlamentului Republicii Moldova să creeze condiţii cetăţenilor alolingvi pentru studierea limbii de stat. Hotărârea a fost prezentată Parlamentului de atunci. 

De această dată bașkanul s-a plâns lui Marian Lupu și s-a arătat îngrijorat de viitorul tinerilor care vor întâmpina probleme din cauza necunoașterii limbii române atunci când vor dori să se implice în cadrul vieții social-politice a Republicii Moldova.

«În Hotărâre se menționa că nivelul de predare a limbii de stat este unul insuficient şi, ca urmare, această categorie de cetăţeni, în special tinerii, nu dispune de posibilitatea de a se integra plenar în viaţa politică şi socio-economică a Republicii Moldova.» (Flux, 29 ianuarie 2008)

Îngrijorat om.

Ca mai apoi, în 2013, același bașkan să interzică limba română în regiune. Câți bani vrea bașkanul de această dată?

Imagine: ZdG.md
.

Principele din România, singur, față în față cu rușii la Chișinău

Fără a face politică, să ne amintim cum a venit Rogozin, l-au băgat într-un țarc de fier, mii de polițiști și percheziții la fiecare metru pătrat, cu detector de metale, genți întoarse pe dos și nu numai, de frică.
Vizita lui Rogozin la Chișinău | Imagine: facebook.com/inconstantin
Să ne amintim cum a venit Kiril, polițiștii au împânzit tot orașul, cu o escorta kilometrică însoțit peste tot, accesul în zonele unde avea acesta să ajungă era restricționat. Probabil vă amintiți cordonul de polițiști din centru care spuneau „pe aici nu e voie”, de frică.
Kiril depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare noaptea,
pe furiș | Imagine: Timpul.md
Dacă ar veni mâine Putin, probabil ne-ar sigila în propriile apartamente cu două săptămâni înainte.

În schimb, aflați într-o vizită la Chișinău, principesa Margareta şi principele Radu din România se plimbă singuri pe străzi, fără escortă kilometrică, garduri de fier, polițiști, și nici nu e nevoie să restricționezi accesul cetățenilor pe o rază de 2 km împrejurul lor ca să depună flori la monumentul lui Ștefan cel Mare. (detalii)

E vorba despre oameni care vin aici și se simt ca acasă, nu au nevoie de mii de polițiști. Acasă te simți în siguranță și fără escortă. Și e vorba despre cei care vin aici și simt că nu sunt doriți, le este frică, se simt străini și nedoriți, cei nepoftiți sunt fricoși, se tem pentru siguranța lor. 

Principele a făcut ceea ce nu va putea face nici un lider de la Moscova niciodată. S-a dus singur în fața unui grup de ruși comuniști și le-a dovedit că lui nu-i este frică, pentru că este acasă. Nici Rogozin și nici Kiril, niciodată, nu vor putea repeta ceea ce a făcut principele, pentru că le este frică și știu pentru ce poartă vină. Rușii ăia au crezut că principele va da înapoi și va pleca, așa cum au făcut-o și fricoșii de la Moscova, în schimb ei au fost salutați respectuos și principele a depus coroana de flori mai calm ca niciodată la monumentul lui Ștefan cel Mare. Comuniștii însă au rămas neclintiți, blocați și tot atât de ridicoli.

Rogozin nu s-a văzu, era în țarcul de fier. 
Kiril s-a baricadat în incinta Palatului Național și a ieșit pe ușa din spate.
Principele le-a zâmbit și a salutat trecătorii.
Principele Radu(stânga) și Principesa Margareta(dreapta)
depun flori la monumentul lui Ștefan cel Mare,
singuri, față în față cu rușii comuniști | Imagine: Publika.md
ALTEȚĂ, BUN VENIT ACASĂ!
SUNTEM ONORAŢI.
.

Declarația de Independență spune că suntem români, vorbim limba română și cere lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribentrop

Dacă te-ai „Născut în Moldova” și porți sloganul „Iubesc Moldova” pe tricou iar pe frunte ți-e scris „Eu sunt Moldova”, și astăzi te bucuri atât de mult pentru acest stat, ești un apărător aprig al independenței și iubitor de acest pământ, te-aș întreba de câte ori ai citit Declarația de Independență a Republicii Moldova și dacă știi tu oare cum, când, unde și de către cine a fost făurită. Pentru cine și ce este scris pe ea? Dacă tot vorbim de Independență, dragoste și patriotism.
27 august 1991
 Mișcările de eliberare națională care începuseră prin '88 au ajuns să clădească zi de zi acea clipă de vârf, Marea Adunare Națională din 28 august '91, care a și reprezentat momentul ruperii provinciei românești de sub gheara imperiului sovietic.

Clădirea actuală a Guvernului a fost înconjurată de sute de mii de cetățeni veniți din toate colțurile republicii, inclusiv de la Bălți, Cahul, Comrat, Călărași, Tighina, Tiraspol și nu numai. Ciudat e că nimeni nu avea bicolorul la ei și nici unul nu avea tricou „Sunt Moldovan, Grăiesc Moldovenește”.

Deși Piața Marii Adunări Naționale a fost „asediată” de TRICOLORUL PUR ROMÂNESC, deși sute de mii de cetățeni strigau la unison „UNIRE, UNIRE, UNIRE!”, „TRĂIASCĂ, TRĂIASCĂ, TRĂIASCĂ ȘI-NFLOREASCĂ, MOLDOVA, ARDEALU ȘI ȚARA ROMÂNEASCĂ!”, cântau „RIDICĂ-TE BASARABIE, TRECUTĂ PRIN FOC ȘI PRIN SABIE!” și alte slogane și cântece de retrezire națională și de revenire acasă, la Patria Mamă, nimeni nu scanda „Ducetzi-vă în Rominia” și nimeni nu auzise până atunci de Garbuz, Muntean, Pascaru, Șelin sau de statalism. Acestea fiind ultimele invenții în subsolurile moscalilor de la Chișinău, instrumente ieftine de propagandă și manipulare.

Acei oameni, care și-au asumat soarta acestei provincii, într-un trecut nu atât de îndepărtat și au participat la făurirea primul pas către revenirea acasă, reprezinta acest stat iar decizia lor este trecută în Declarația de Independență a Republicii Moldova, care nu mai are nevoie de dovezi în statisticile, sondajele și televiziunile nomenclaturiștilor de mâna a doua din ziua de astăzi. Votul revenirii la Patria Mamă a fost reconfirmat în 1991 iar acesta a rămas să fie materializat, iar nouă nu ne rămâne decât să luăm parte la înfăptuirea acestui proces, care e în plină desfășurare. 

Independența nu înseamnă nimic mai mult decât un prim pas către Unire. Declarația de Independență a Republicii Moldova spune clar și răspicat, aici trăiește un popor parte a națiunii române, pe un teritoriu ocupat de către armatele sovietice, a cărui limbă este Limba Română. 

Fragmente:

„LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;”

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;”

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;”

Citește aici în Declarația de Independență.